Cînd prin geam trec zglobii razele soarelui, Axenia își piaptănă părul lung, caștaniu și fermecător. Ea ascultă trilul păsărilor și își mușcă buzele, curg șiroaie de sînge, șiroaie de dor și iubire.

   Își amintește și acum seara de ieri, vorbele lui dulci și melancoloase, forma ochilor și mimica feței.  Îi  este teamă să fie fericită, să sărute cu ardoare buzele calde și pline de viață, să fugă de tot și toate alături de el uitînd de glasul  surd al oamenilor, să devină nebună de fierbințeala degetelor lui, să asculte împreună tăcerea, să-și facă verighete din iarbă și să se sărute de nenumărate ori sub soare. Nu are nevoie de palate mari și roze, inele de aur și flori ofelitoare, o vorbă caldă spusă cu ardoare, fiorii care se joacă vioi pe piele și el - care dimineața îi săruță fruntea.

  La amiază ne-am stabilit o întîlnire, toamna e atît de minunată dacă e petrecută alături de el. Și culorile astea, ele se joacă cu ochii mei, le-aș cuprinde pe toate. Îmbrac rochia caștanie, pantofii și plec sau nu,zbor, da zbor feerică către el. Ne întîlnim la sfîrșitul parcului, deoarece nu dorim ca cineva să ne zărească, ne e frică de decochiul lumii, suntem atît de fericiți încît nu ași rezista să-l pierd.

    Ora 14.00, soarele încet dansează-n vals cu toamna, eu cu paleta-n mîină colorez copacii, el cu un trandafir alb în mîini, mă așteaptă pe banca roșietică ... eu fug spre el și fusta mea zboară-n vals cu vîntul  . Îi șoptesc la ureche : 

               -  Te iubesc!

            -  Pentru mine iubirea însemna  un aliment uitat în fundul frigiderului deja de mult timp încolo, pînă nu ai apărut tu în viața mea.  Naivitatea ta mă copleștește, îmi dă aripi să zbor, să invadez din hățișuri.

              -  Îmi înflorește fericirea, sub tălpi.

El atunci, o ridică , o așează pe bancă și îi începe a săruta tălpele reci, a le savura cu gingășie.

-          Nebunule ce ești, lasă-mi tălpile-n pace, ce faci?

-          Îți gîdel fericirea.

Ne-am plimbat împreună pînă cînd luna nu a început să-mi dea de știre că trebuie să plec, noi cu ea aveam o înțelegere încă de mici, în fiecare seara vorbesc cu ea, îi povestesc totul. Trebuia să sosească tata și el e furios rău, dacă nu mă găsește acasă.